„Imaginează-ți doar: munții ca niște uriași adormiți împăduriți de umbra coniferelor, aerul răcoros de abia încălzit de soarele văratic, casele împodobite specific cu aranjamente florale în culori calde, lacul Achensee cu apele lui paradisiatice în depărtare. În data de 12 iulie 2015, 8 voluntari ACTOR erau pregătiți de o nouă provocare ce avea să se desfășoare în Eben am Achensee, Austria.
Pentru primul lor proiect organizat, pot spune că a fost minunat și că nu mă așteptam la așa ceva. A avut câte puțin din fiecare: un grup de lituanieni, irlandezi, austrieci și români, activități interesante și solicitante cât cuprinde, două seri interculturale, mesaje drăguțe, mâncare tradițională și sandwichuri, jocuri până în zori de zi, timp liber să ne cumpărăm câte ceva de la supermarketul local, să ne plimbăm și să facem baie în lac.
La Treasure Hunt ne-am împărțit pe echipe, reușind să ne controlăm entuziasmul și să ne punem mințile la contribuție. S-a ajuns la concluzia că ciocolata liniștește pe oricine, aceasta fiind ”the treasure”.
Am discutat despre discriminare (cu ajutorul unui Theatre Forum organizat de Andreea), despre poziția unor oameni defavorizați în societate, despre alcool și consecințele acestuia (mulțumim clubului No Name), simțindu-ne deranjați și totuși interesați de subiectele atinse. Tot ce am făcut a fost să realizăm unele lucruri nu tocmai plăcute, dar care se întâmplă în jurul nostru și pe care nu le putem ignora, că trebuie să fim mai atenți la oameni pentru că fiecare are o poveste de dus în spate.
O altă sesiune super și care mi-a plăcut mult a fost cea despre visurile noastre. Așadar, am fost rugați să le scriem pe două bucăți de hârtie, urmând să le lipim pe câte două baloane. Tot ce ne împiedica să ne îndeplinim visurile era scris pe balon. Ce a urmat după? Pocnituri prin toată camera, poc acolo, poc dincolo. Ce a rămas? Doar visurile, gata să fie împlinite.
Echipa de Paparazzi era pregătită în fiecare zi să ne fotografieze în fel și fel de ipostaze, urmând ca seara să avem un slideshow cu pățaniile de peste zi.
În ziua cu inteligențe multiple, am avut ocazia să încercăm mai multe tipuri de activități și să ne dăm seama care ni se potrivesc cel mai bine: Bodily Kinesthetic, Interpersonal, Verbal-Linguistic, Logical-Mathematical, Naturalistic, Intrapersonal, Visual-Spatial și Musical. Atracția zilei a fost un cilindru roșu umplut cu aer pe care am sărit până ne-a luat amețeala.
Vremea a fost perfectă, dimineața răcoare, la amiază soarele dogorind poate prea mult câteodată (faptul că ne-am întors arși vă spune ceva?), iar seara ideală pentru stat la taclale.
I-am instruit pe ceilalți la Origami, alcătuind împreună o minge colorată. După, pentru evaluarea finală și primirea Youthpassurilor am urcat cu telecabina în vârf de munte, ne-am plimbat pe acolo și ne-am dat în Flying Foxes, de unde grupul de români a ieșit țipând ca în desene animate.
Și, pentru că voluntariatul presupune a ajuta oamenii din jurul tău, am fost la un azil de bătrâni și am lucrat în trei echipe: unii au smuls buruienile, alții au plantat căpșuni, iar alții au amenajat o potecă.
A fost o săptămână genială și de neuitat, în care am întâlnit oameni remarcabili, cu care sper să ținem legătura mult timp de acum încolo. Nu ar fi trebuit să se termine. Niciodată.”
-text scris de Simona Matei-
„Just imagine: the mountains like some sleepy giants, forested by the shadow of the conifers, the refreshing air barely warmed up by the summery sun, the gilded houses with characteristic floral arangements in warm colours, the Achensee Lake with its paradisiac waters in the distance.
On 12th of July, 8 Romanian volunteers were ready for a new challenge settled in Eben am Achensee, Austria.
For their first project, I can say that is was amazing and I didn’t expected something like this. It had a little bit of everything: a group of Lithuanians, Irish, Austrians and Romanians, a lot of interesting and tiring activities, two intercultural evenings, sweet messages, traditional food and sandwiches, games until dawn, free time for shopping at the local supermarket, for walking and bathing in the lake.
At Treasure Hunt, we split into teams, managing to control our enthusiasm and use our brains. The conclusion is that chocolate calms down anyone, being ”the treasure”.
We talked about discrimination (with the help of Theatre Forum organised by Andreea), about the place in society of the disadvantaged people, about alchool and its consequences (Thanks to the No Name Club), feeling upset and interested at the same time by the subjects. All we did was to realise some unpleasant things that happen in real life around us and that we can not ignore, that we have to be more aware of people because they all have a story behind.
Another cool session that I really loved was about our dreams. So we were asked to write our dreams on two pieces of papers that we clung to another two ballons. All that was preventing us for reaching our goals was written on ballons. What happened next? Popings all over the room. Pop there, pop here. What was left? Just dreams, ready to be fulfilled.
The Paparazzi team was prepared everyday to catch us in different hypostasis and then we would have had in the evening a slideshow with the adventures of the day.
In the day with multiple intelligences, we had the opportunity to try many types of activities and find out which ones suit us the best: Bodily Kinesthetic, Interpersonal, Verbal-Linguistic, Logical-Mathematical, Naturalistic, Intrapersonal, Visual-Spatial and Musical. The atraction of the day was a red cylinder filled with air on which we jumped until we got dizzy.
The whether was perfect, coolness in the morning, in the noon the sun would heat too much sometimes (the fact that we came back burned tells you something?) and the evening ideal for talking.
We teached the other ones at Origami, making together a colorful ball. After this, for the final evaluation and Youthpass, we ascended with the telecabin in the top of the mountain, we walked around there and we had an adventure with the Flying Foxes, from which the Romanians returned screaming like in cartoons.
And because being a volunteer implies helping the ones around you, we went to an alms house and we worked in three groups: some snatched the weeds, some planted strawberries and some arranged a pathway.
It had been an amazing unforgettable week and I met remarcable people with who I hope we will keep in touch a long time from now. It should have never ended. Never.”
– text written by Simona Matei –
Schimburi Interculturale A.C.T.O.R. 
Lasă un comentariu